Mașina timpului de H.G. Wells

H.G.Wells, într-o nouă traducere și adaptare, moderne și actualizate, intermediate de maestrul incontestabil al SF-ului românesc, Mircea Opriță

  • Descriere
  • FAQ
  • Comentarii
  • Susținători

Herbert George Wells, supranumit și Omul care a inventat viitorul, s-a născut în Bromley, Kent, Marea Britanie. A fost ucenic de postăvar, a încercat să predea, a studiat Biologia în Londra, ca mai apoi să-și lase amprenta în jurnalism și literatură, jucând un rol esențial în diseminarea ideilor progresiste care au caracterizat prima parte a secolului XX.

Și-a câștigat notorietatea cu fanteziile sale științifice precum Mașina timpului (1895) sau Războiul lumilor (1898), dar și  a comediilor sociale precum Kipps (1905) sau The History of Mr Polly (1910). Ambele tipuri de romane au condus la realizarea unor filme clasice de succes.

Ca membru al Societății Fabian, s-a angajat deseori în controverse publice și a scris câteva lucrări socio-politice despre rolul științei și nevoia păcii mondiale, precum The Outline of History (1920) și The Work, Wealth and Happiness of Mankind.

Editura Eagle vă invită să susțineți proiectul Mașina timpului, retradusă și readaptată în limba română după mai bine de 50 de ani de către scriitorul și exegetul Mircea Opriță, cel care a publicat studiul de istorie literară H.G. Wells, utopia modernă și care vine astăzi în fața cititorilor și pasionaților de science-fiction cu această versiune.

Volumul va include, pe lângă romanul propriu-zis, și povestirile Oul de cristal, Imperiul furnicilor, În abis, Insula Aepiornilor și Steaua și va apărea în ediția de Opere Alese lansată cu acest prim volum, într-o versiune Hardcover legată, cu supracopertă, o carte făcută să dureze. Primul tiraj, cel oferit prin Mentat.ro editorilor virtuali, va fi numerotat de la 1 la 200 și va include o secțiune cu numele Mentaților care vor susține apariția volumului.

Îngrijitorul ediției este Mircea Opriță, secondat de Mugur Cornilă, Marian Truță și Mihaela Sipoș.


Mașina timpului, ecranizare 1960După Mașina timpului s-au făcut trei filme de lung metraj, dar și două adaptări pentru televiziune și numeroase benzi desenate.

Ecranizarea din 1960 a câștigat oscarul pentru efecte speciale și a fost nominalizat la Premiile Hugo pentru Best Dramatic Presentation.

Și ecranizarea din 2002 a fost nominalizată la Oscar pentru cel mai bun machiaj, dar filmul se depărtează oarecum de carte. În primul rând, acțiunea este mutată în New York, față de Londra. Apoi sunt introduse câteva elemente care nu sunt prezente în carte: povestea romantică de fundal, personaje noi și un scenariu nou despre cum a fost distrusă lumea.


Timp de 50 de ani, Wells și-a dedicat viața scrisului, iar rezultatele sale în acest răstimp au fost uimitoare. Unii chiar l-au criticat pe Wells pentru volumul său extraordinar de muncă, spunând că și-a irosit prea mult talentul în chestiuni neimportante. Wells a scris, în medie, trei cărți pe an pentru o bună bucată de timp și fiecare dintre lucrările sale a avut mai multe versiuni înainte de publicare.
Wells a rămas productiv până la sfârșitul vieții sale, dar atitudinea sa a devenit pesimistă spre final. Printre ultimele lucrări a fost „Mind at The End of His Tether” din 1945, un eseu pesimist în care Wells vorbește despre sfârșitul umanității. Unii critici au speculat faptul că sănătatea șubredă a lui Wells a dus la această predicție a unui viitor fără speranță. A murit pe 13 august 1946, la Londra.
La moartea sa, Wells a fost amintit ca autor, istoric și campion al unor idealuri sociale și politice. Și pentru că multe dintre predicțiile sale despre viitor s-au împlinit în anii care au urmat, a fost numește uneori și „Părintele Futurismului”. Dar astăzi, Wells este cel mai bine cunoscut sub numele de „Părintele SF-ului”. Poveștile fantastice ale lui Wells continuă să fascineze publicul.
(Articolul original la Biography.com)

Mircea OprițăCu numeroși ani în urmă, aflându-se ca de atâtea ori într-un cerc de simpatizanți ai anticipației, Adrian Rogoz mi-a făcut surpriza de a vorbi despre tânărul care eram atunci ca despre „Wellsul român”, poziționându-se pe sine însuși mai aproape de idealurile și de scrisul lui Jules Verne. Eticheta era măgulitoare, firește, pentru cel abia intrat în atelierul unde se forja creația literară a momentului; deși aveam să constat ceva mai târziu, din Încercarea de autobiografie a englezului, cu ce sentimente amestecate – parțial mângâietoare de orgoliu, parțial alarmante pentru aspirațiile de originalitate ale lui Wells – primise el însuși un șir de etichete ce-i apropiau numele și scrierile literare de Verne, Edward Bulwer-Lytton, Dickens, Kipling și alții, lângă care critica oficială a timpului îi oferea cu superficială generozitate plasamentul secund („al doilea X, Y, Z”).

Nu știu în ce măsură talentul meu ar fi putut corespunde până la suprapunere cu tiparul Wells (față de care mi-am permis să am, când a fost cazul, și destule rezerve critice). Însă adevărul este că m-am simțit mereu, mă simt și astăzi, apropiat de modelul său de creație, de felul cum scaldă în efecte fascinante lumea noastră banală, deschizând breșe și lăsând să pătrundă prin ele tulburătoarele elemente ale unei vii fantezii științifice, capabilă, aceasta din urmă, să facă din cadrul cel mai comun o explozie de insolit. M-am descoperit așadar, în destule rânduri, atras irezistibil de acest pilon al SF-ului universal clasic: de „tânărul Wells”, precizez, și mai puțin de moralistul neconvențional dar plictisitor care a devenit acela de la un punct încolo – încât am și scris un studiu mai amplu consacrat relației lui cu utopia modernă (SF-ul y compris).

Mircea Opriță

Se consideră îndeobște că traducerea unei scrieri din patrimoniul universal al literaturii, odată făcută, trebuie repetată după cincizeci de ani (interval oarecum convențional), fiindcă în atâtea decenii se mai schimbă limba uzuală, scuturându-se de expresii vetuste, acceptând neologisme și expresii curente, fixându-se mai temeinic în oralitate și într-o modernitate care, prin contrast, face uneori formulările mai vechi să devină supărătoare și chiar ridicole. A reveni cu traduceri noi din texte clasice constituie nu atât o chestiune de orgoliu, cât una de igienă stilistică obligatorie. În plus, intervalul de timp înscris între atunci și acum face posibilă și ieșirea din imersiune a altor defecte conservate prin rutină de traducerea veche, cum ar fi unele discrete alunecări de la text, citiri greșite sau numai aproximative ale unora dintre cuvinte, ale sensurilor lor speciale din context. Mai apar, apoi, situații de neadaptare la personaj, la natura și psihologia lui proprie, așa cum pe acestea din urmă le-a construit cândva autorul, ceea ce poate altera un stil simplu și o vorbire familiară, transformându-le involuntar într-o exprimare mai greoaie și chiar pedantă, „gramaticală”, dar lipsită de viață în context și, în orice caz, aflată dincolo de intențiile descifrabile la autor.

H.G. Wells n-a avut parte, la noi, de traducători superficiali și neinspirați, însă timpul nu exclude de la coroziune nici rezultatul ostenelilor acestora. Fie că e vorba de C. Vonghizas și Mihu Dragomir, sau de C. Vonghizas și Victor Kernbach, renumitele cupluri pro-wellsiene din anii 1960, când s-a lansat importanta ediție de Opere alese de la Editura Tineretului, fie că-l avem în vedere pe B. Bereanu, un mai vechi traducător din povestirile utopistului modern englez, efemere inexactități de lectură a originalului am putut vedea și în cazul traducerilor semnate de ei. Pe cât mi-a fost cu putință, m-am străduit să remediez asemenea situații, rămânând cu statornicie în vecinătatea intimă și reconfortantă a textului englezesc. Trebuie să mărturisesc că, de pe pozițiile unui scriitor care își respectă în primul rând opera proprie, am avut în vedere reglajele cerute de un „acord fin” și pentru opera tradusă.

Unele păguboase eliminări de text, pe care cititorul interesat le poate descoperi la o atentă urmărire a traducerilor anterioare în paralel cu originalul, nu cred că trebuie puse în seama traducătorilor mai vechi, ci văzute mai curând ca efecte ale suspiciunilor politico-ideologice practicate în epoca stalinistă. Din păcate, nici Wells n-a fost scutit de asemenea ingerințe penibile, redactorii și cenzorii socotind pesemne că și în cazul lui, la fel ca în acela al nefericiților de români, referirile la divinitate, de pildă, trebuiau eliminate. „Acuratețea” ideologică trecea, astfel, înaintea acurateții literare a textului original, de unde și recurgerea la o chirurgie imposibil de acceptat din perspectiva unei conștiințe etico-literare clare. Evident, pasajele-lipsă și-au regăsit locul cuvenit în textul stabilit de autor.

Nivelurile de reward pentru contribuția la această carte sunt:

SUSȚINĂTOR – 10 lei

Mesaj de confirmare personalizat – veți primi un mesaj standardizat de mulțumire prin e-mail, cu adresare personală.

Menționarea contribuției într-o secțiune specială a cărții digitale și a cărții tipărite, versiunea Softcover, ca SUSȚINĂTOR

Carte poștală de colecție, cu o dedicație și semnătura traducătorului, cu valoare numismatică.

DIGITAL FAN – 15 lei

Mesaj de confirmare personalizat – veți primi un mesaj standardizat de mulțumire prin e-mail, cu adresare personală.

Menționarea contribuției într-o secțiune specială a cărții digitale și a cărții tipărite, versiunea Softcover, ca FAN

Carte poștală de colecție, cu o dedicație și semnătura traducătorului, cu valoare numismatică, expediată prin poștă.

Cartea în format digital va fi expediată pe adresa dvs. de e-mail imediat ce se termină campania. Astfel, veți fi primul care va citi noua versiune a cărții!

EDITOR VIRTUAL – 20 lei

Mesaj de confirmare personalizat – veți primi un mesaj standardizat de mulțumire prin e-mail, cu adresare personală.

Menționarea contribuției într-o secțiune specială a cărții digitale și a cărții tipărite, versiunea Softcover, ca EDITOR VIRTUAL

Carte poștală de colecție, cu o dedicație și semnătura traducătorului, cu valoare numismatică.

Cartea digitală personalizată, în format epub sau mobi.

Cartea tipărită, versiunea Softcover, cu autograful traducătorului.

MENTAT – 39 lei 29 lei

Mesaj de confirmare personalizat – veți primi un mesaj standardizat de mulțumire prin e-mail, cu adresare personală.

Menționarea contribuției într-o secțiune specială a cărții digitale și a cărții tipărite, versiunea Softcover, ca MENTAT

Carte poștală de colecție, cu o dedicație și semnătura traducătorului, cu valoare numismatică.

Cartea digitală personalizată, în format epub sau mobi.

Cartea tipărită, versiunea Hardcover (ediție de lux), numerotată, cu autograful traducătorului. Primul tiraj, cel oferit prin Mentat.ro, va fi numerotat de la 1 la 200

SPONSOR – 650 lei

Mesaj de confirmare personalizat – veți primi un mesaj standardizat de mulțumire prin e-mail, cu adresare personală.

Menționarea contribuției într-o secțiune specială a cărții digitale și a cărții tipărite, versiunea Softcover, ca MENTAT

Carte poștală de colecție, cu o dedicație și semnătura traducătorului, cu valoare numismatică.

Cartea digitală personalizată, în format epub sau mobi.

2 x Cartea tipărită, versiunea Hardcover (ediție de lux), numerotată, cu autograful traducătorului și semn de carte. Primul tiraj, cel oferit prin Mentat.ro, va fi numerotat de la 1 la 200

Cod de reducere 50% cadou: Posibilitatea de a achiziționa mai multe exemplare din ediția Hardcover nenumerotată (maximum 10 buc.) pentru prieteni sau oferirea în mod direct a acestui cod cu reducere 50% din prețul de listă al cărții.

O pagină de interior, la finalul cărții, înainte de coperta III, cu reclama dorită

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *