Enciclopedia Anticipației Românești - Caleidoscop

Exegeză

Enciclopedia anticipației românești este ultimul dintre proiectele mari, rezervate studiului acestui domeniu, dezvoltat de către scriitorul și exegetul Mircea Opriță

  • Descriere
  • Comentarii
  • Susținători

„Enciclopedia anticipației românești este ultimul dintre proiectele mari, rezervate studiului acestui domeniu, la care m-am angajat”, declară dl. Opriță.

Mircea Opriță face pasul decisiv în edificarea canonului fantasticii românești – ficțiune și non-ficțiune în articulările lor inextricabile – cu Enciclopedia Anticipației Românești, prin sprijinirea critică a unei liste de nume (de unde Portrete exemplare – titlul primului volum) al cărui corpus de opere este ce a produs mai bun fantastica românească în ultimul secol. […] Mircea Opriță încheie pentru noi toți, o problemă de identitate și de legitimare. Enciclopedia Anticipației Românești este cartea care dă posibilitatea fantasticii românești să nu mai privească înapoi întrebător, ci înainte, cu calm și siguranță. (Cătălin Badea-Gheracostea)

Volumul al doilea al Enciclopediei Anticipației Românești este în curs de apariție la Editura Eagle, în colecția Seniorii Imaginației și va fi lansat în noiembrie, la târgul de carte Gaudeamus. Volumul are 572 de pagini și include cele mai reprezentative 87 de portrete caleidoscopice, reprezentative, ale anticipației românești. Tirajul acestei ediții, limitat la 200 exemplare, numerotat, este propus exclusiv pentru Mentat.ro, realizat din donațiile participanților la proiect și poate fi rezervat prin această platformă. Cei care participă la proiect și au făcut rezervarea, vor primi volumul la Târgul Gaudeamus, standul Expo Book Title, la momentul lansării.

Începutul a fost făcut cu Istoria anticipației românești (în primele două ediții ale sale, această cercetare s-a numit mai simplu, Anticipația românească, dar caracterul său de „capitol de istorie literară”, cum sună subtitlul cărții respective, îmi pare evident). Deoarece panorama critico-istorică s-a oprit în pragul secolului actual, am crezut nimerit să continui investigațiile prin proiectul Cronicilor de familie, subintitulat la modul explicit „SF-ul românesc după anul 2000”, și din care mai rămâne de încheiat al treilea volum. Fără îndoială, metoda de lucru este diferită în aceste două proiecte, cel de-al doilea optând pentru tratamentul în mod predilect critic, din imediata vecinătate a scrierilor de gen publicate la noi de aproape două decenii încoace, în contextul unei efervescențe pe care unii n-o mai vedeau posibilă la data când puneam punct Istoriei. Ceea ce au însă în comun aceste două proiecte este perspectiva literară din care am citit, am analizat și am judecat cărțile intrate în atenția mea.

Enciclopedia pretinde o abordare mai puțin „elitistă”, făcând loc în discuție, pe lângă creația literară a autorilor, și fenomenului (destul de interesant și deloc monoton sau lipsit de seriozitate) pe seama căruia s-a dezvoltat această creație, iar SF-ul românesc în ansamblu a prosperat. Recitind și rescriind cam totul pentru aceste noi articole, nu m-am mai ferit de notele bio-bibliografice ale autorilor și nici, în special într-o anume parte a proiectului general, de corvoada unor cronologii și bibliografii speciale, pe care publicul larg mă îndoiesc că le cunoaște, sau că și le-ar putea închipui în dimensiunea lor reală. Ceea ce nu înseamnă că am abandonat, în favoarea acestor aspecte culturale, criteriul estetic. Dimpotrivă, redactând prezentările de autori, m-am bucurat de fiecare dată când am putut scoate în evidență talentul lor literar și reușitele estetice din scrierile pe care le-au gândit și le-au publicat. În concepția mea, enciclopedia nu este doar scriere de factologie: informația pe care o dă trebuie să se refere și la valoarea operelor puse în mișcare de inițiativa SF, pe parcursul numeroșilor ani în care aceasta s-a putut exprima în România.

Ca urmare, selecția din primul volum al Enciclopediei anticipației românești oferă un număr de „Portrete exemplare”, schițând în special un traseu clasic al manifestărilor genului la noi. Numeroase alte portrete remarcabile se vor întâlni și în volumele următoare, iar cel de față nu face excepție de la această fericită obligație. Formula caleidoscopică, pentru care am optat în volumul doi, permite totuși lărgirea panoramei și în timp, și spre autori de coloratură, dar și în direcția unor scriitori pe care canonul clasic al literaturii române nu s-ar fi așteptat să-i vadă dispuși să interfereze cu subiecte considerate de anticipație „ale ei”. Ori, în fine, și ale ei, fiindcă tot atât de bine pot fi ale literaturii moderne, ori postmoderne, în tendințele sale integratoare de genuri și de variată experimentare stilistică, pe care le putem remarca la începutul secolului XXI.

Dacă primele trei secvențe ale Enciclopediei sunt consacrate autorilor și aspectelor speciale cunoscute de manifestările SF-ului la noi, studiile din ultimul volum se referă la probleme care stârnesc de regulă interesul celor preocupați de gen, la temele și motivele lui, ilustrate cu soluții propuse pe terenul anticipației românești ca răspunsuri, adesea originale, la „provocările” SF-ului internațional.

Cuprinsul volumului II:

  • Un roman astronomic
  • Exerciții de folclor
  • Un erudit sentimental
  • Sunetul poeziei
  • Fețele diversității
  • Alegorii și avertismente
  • Matematică și literatură
  • Un discipol al lui Edgar Poe
  • Mutații stilistice și mutanți astrali
  • De la medicina insolită la spada cu baterii
  • Anticipația ca „literatură de idei”
  • Un traducător de forță
  • aventură pe fluviul SF
  • Veleitarism lirico-astral
  • Un tehnicist multilateral
  • Epopei poporaniste
  • figură pe care începem s-o uităm
  • Sahara paradisiacă
  • Când poeții se distrează
  • Un romancier remarcabil
  • Un trio din faza începuturilor
  • Altă față a lui Macedonski
  • Umor și mimă umoristică
  • anagramă: Dan Arcașu
  • Previziunea ca experiment psihologic
  • Jocuri SF în plin absurd
  • Un SF ocultat
  • Un viitor profund dilematic
  • Lecția mobilității în SF
  • Un SF în marginea gazetăriei
  • Anticipația unui poet avangardist
  • Forța și vulnerabilitățile paradisului totalitar
  • Trubadur al Omului Cosmic
  • Chimie și anticipație
  • Cerul între telescop și meditație
  • Aventuri politico-polițiste
  • Doi proletcultiști în Cosmos
  • Un performer al Radiodifuziunii
  • De la aventurile chimiei la arheologia fantastică
  • ilustrare a anticipației juvenile
  • Cosmonauții vârstei școlare
  • Alte comicării SF
  • Ut poesis pictura
  • Monstrul, Lagua și Priviri Adânci
  • Enciclopedism și criptologie
  • Poezia unor efecte holografice
  • Dilemele criticului
  • Leonida Neamțu sau jocul de-a anticipația
  • De mirare
  • Un reporter pe rute intergalactice
  • Epoca amazoanelor
  • Sfincși, rasă, utopie decăzută
  • La braț cu Marilyn Monroe
  • Campion în banda desenată
  • Scriitori interbelici
  • Frigul care ne ucide
  • Când popularizatorul devine teoretician
  • Poeme în proză
  • Viziuni filozofice
  • Maestrul și margaretele noastre
  • Space-opera la gura sobei
  • Teste și strategii ale Puterii
  • Cum să distrugi elegant clima planetei
  • Anticipații în regim polițist
  • O glumă din zorii anticipației
  • Halucinații ozenistice
  • Sfincși & dinozauri
  • Pamflete la (auto)comandă
  • Anticipație și politică
  • Anticipații fugare la Eftimiu
  • Omul care deschide „Colecția”
  • În întâmpinarea lui Jules Verne
  • Conu Iancu față cu cetatea Tâmpitopole
  • În umbra lui Swift
  • Un răspuns al sensibilității agresate
  • Fabule comico-fantastice
  • Magician al imaginii și comunicării
  • Un SF comico-liric și senzațional
  • De la farsă la mutantul nefericit
  • Fascinația lumilor alternative
  • Doi istorici
  • De la avangardă la SF-ul sentimental detectiv
  • De la epigramă la utopia politică
  • Arta deducției și muzica justițiară
  • Utopiile de la capătul aventurii
  • În căutarea rădăcinilor extraterestre
  • SF: iubire și dezgust

Din punctul de vedere al canonului „clasic”, science fiction-ul rămâne mai curând o curiozitate generică decât o literatură veritabilă. Când nu e tratat superior și distant drept o creație eminamente veleitară, i se rezervă condiția unei literaturi excentrice, în sensul de bază dat în dicționare acestui cuvânt. A fi excentric înseamnă, mai întâi, a fi neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant, poziționare cu efecte benigne și tolerate uneori, dacă nu ironizate și respinse cu dezgust, atunci când restricțiile canonice își impun convențiile în mod categoric. Să vedem, așadar: este science-fiction-ul o literatură excentrică, în sensul pomenit mai înainte?
Neobișnuit până la a intriga spiritele conformiste cu subiectele sale aparent desprinse de realitate, ciudat pentru cine gustă doar poveștile rescrise pe clișee sigure și comode, bizar până la a stârni, ca reacție venită dinspre o critică exigentă, tendința de a arunca genul dincolo de perimetrul explorat sistematic de aceasta, în paraliterar și în ambiții amatoriale? Sau este, mai degrabă, o literatură ex-centrică, în sensul de creație oarecum insolită, care și-a impus în chip deliberat o poziție specială față de literatura tradițională, un factor de dezechilibru orgolios și totodată necesar pentru viitoarele reechilibrări ale literaturii în contextul evoluției sale dincolo de modernitatea deja cucerită și insistent atacată astăzi din toate părțile?

Așa își începea Mircea Opriță volumul I al Enciclopediei Anticipației Românești. Acest volum a fost lansat în noiembrie 2016, la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus. Cei care nu au reuși să și-l procure, o pot face acum, prin platforma Mentat. Cuprinsul primului volum, Portrete exemplare, este următorul:

  • SF-ul ca literatură ex-centrică
  • O distopie exemplară (Felix Aderca)
  • Un precursor: Victor Anestin
  • Elogiul unei cariere (Ion Hobana)
  • Mitologie și luxurianță (Vladimir Colin)
  • La porțile legendei Adrian Rogoz)
  • Taurul și labirintul (Sergiu Fărcășan)
  • Doctrină insolită și fantastic literar (Victor Kernbach)
  • Ianus bifrons (Camil Baciu)
  • Poezia salvează utopia (Horia Aramă)
  • Anticipația între basm și mitologie (Georgina-Viorica Rogoz)
  • Lumile SF ale lui George Anania
  • SF alegoric și urbogonie speculativă (Gheorghe Săsărman)
  • Deliciile paradoxului (Ovidiu S. Crohmălniceanu)
  • Eleganță și bun gust (Florin Manolescu)
  • Un lider al fandomului (Mihail Grămescu)
  • Un autor prodigios (Liviu Radu)
  • O exegeză aproape fără rival (Cornel Robu)

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Stretch Goals

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *